Profesori de profesori

By | 10 April, 2014

Discuţia începea fix aşa: Băi, de când a început treaba asta cu şcoala altfel, toate barurile şi puburile sunt pline ochi. Nu vreau să par un comunist sau boşorog, dar pe vremea mea şcoala altfel însemna să mergem pe la fabrica de sticlă sau mai ştiu eu pe unde, să învăţăm ceva nou, îmi spune un prieten. Mă, într-un fel are dreptate. Copiii din ziua de azi înţeleg prin şcoala altfel că li se dă liber să meargă prin baruri sau alte locuri, eventual împreună cu un profesor, şi să nu facă nimic. Asta în cazul în care chiar merg pe undeva şi nu doar semnează pe o foaie că a fost, iar el de fapt o ardea prin altă parte. Este ca o pauză ceva mai mare în care râd ca proştii, ceea ce făceau oricum în timpul orelor, beau, că acum au voie, sunt în afara şcolii, şi, hai să-i spun frumos, socializează, deşi asta înseamnă, mai concret că fac tot felul de glume răsuflate şi cu conotaţii sexuale fetelor din jurul lor. Oricum nu au chef de şcoală.

Ideea e că ar fi trebuit, cumva, să se schimbe modul ăsta de abordare al profesorului. Nici ei nu au idei şi oricum nu aveau poftă de muncă. La urma urmei cine dracului are chef să muncească în ziua de azi. Mergem pe sistemul, ori la bar, ori la spital.

Profesorul, mă rog, dirigintele, cred, îşi cunoaşte elevii destul de bine. Sau cel puţin aşa ar trebui. Ştie că lui Marinică îi place matematica, lui Gheorghiţă chimia, ştiu că deja o dau în SF. Ideea e că unii copii au din liceu un vis cum că ar vrea să devină ceva atunci când vor termina clasa a 12-a. De ce să nu-i ajutăm să realizeze singuri dacă acel lucru este ceea ce trebuie să facă, punându-i în legătură directă cu oameni care deja lucrează în acel domeniu sau chiar să-i ducă să vadă care sunt condiţiile de muncă. Spre exemplu, concret vorbind, are un puşti care este bun la limba română, îi place şi vrea să devină jurnalist. Dacă ei i se pare că are o şansă să îşi urmeze visul atunci să-l ducă într-o redacţie, să vadă cum se lucrează sau dacă îi place. Cred, cu tărie, că rolul unui profesor nu este numai acela de a dicta oră de oră dintr-un manual, ci de a se implica considerabil în viaţa elevilor săi. Este unul dintre cele mai bune moduri de a căpăta respectul după care tânjesc atâţia şi atâţia profesori. Cei incompetenţi vor rămâne în sală, vor dicta în continuare şi-şi vor impune puntul de vedere prin note mici, absenţe nemotivate, după ce au dat afară elevul gălăgios pe uşă, sau ţipete, urlete şi isterie. Ei cred că dacă dau note de doi şi trei îi pun la respect. Dimpotrivă, revolta elevilor este mult mai mare. Respectul se câştigă, nu se impune. O tehnică foarte scârboasă, la modă în zilele noastre, este să dai nota doi unuia care vorbeşte în timpul orei sau dacă nu şi-a făcut, eu ştiu, trei teme. Este o metodă retardată de notare a unui copil. Ce, elevul ăla e de doi că nu şi-a făcut o temă? Vreau să fiu înţeles foarte clar că am o greaţă de nestăpânit atunci când mă gândesc la profesorii idioţi şi incompetenţi care sunt în sistemul de învăţământ şi procedează în felul acesta. Atâta timp cât profesorii au pretenţia ca cei din bănci să le înveţe prostia predată şi să fie respectaţi, cred că este cazul să le pese, la rândul lor, de dorinţele acestora şi să-i respecte, într-o oarecare măsură. Ajută-i, ascultă-i şi poate cel mai important lucru, pe care nu l-am văzut decât la un singur profesor în viaţa mea, fă-i să te placă şi trage-i de partea ta. Ia-le minimul de apărare în faţa altora, chiar dacă tu ştii că au greşit, iar după aceea îi tragi de urechi în particular, dacă simţi nevoia. Fă-i să se simtă importanţi pentru că această revoltă a lor se citeşte ca o lipsă de atenţie acută şi o boală netratată duce la înrăutăţirea acesteia. E greu… este foarte greu pentru mulţi să înţeleagă aceste aspecte fine, pentru că au nasul prea înfipt în propriul cur şi uriaşa mândrie cum că au terminat o facultate de căcat, care nu îi ajută cu nimic atunci când elevul căruia vrea să-i predea se pişă pe catedra şi studiile sale. Şi totul pe bună dreptate. Este egal cu zero.

Ceva trebuie schimbat şi mi-e greu să cred că sistemul de învăţământ o să progreseze în vreun fel. Profesorii care au realizat acest lucru au început să schimbe ceva la modul de predare. Păi, dacă nici profu’ nu se implică în ceea ce face, de ce s-ar sinchisi un elev? Îl vede pe ăla/aia de la catedră că îl/o doare-n cur şi evident că asta învaţă şi el. Să-l doară-n cur. Şi uite aşa o să-l doară toată viaţa. Am văzut dascăli care vin cu fel şi fel de idei, care mai de care mai interesante, menite să le stârnească curiozitatea măcar cu 1%. Şi bine fac, au avut succes. Ceilalţi? Rămân cu datul din gură şi cu elevi care iau nota trei în teste. Apoi îi auzi pe profesori: Ce note proaste aţi luat la teste. Ele reflectă ceea ce voi aveţi în cap şi cât aţi învăţat. Cât cretinism. De fapt, nota aia reflectă fix calitatea profesorului. Dacă toată clasa ia trei şi patru, ei bine, profesorul ăla e de nota trei, deci ar trebui să dispară de la catedra aia, da? Aşa că, dragă profesore, dacă elevii tăi au note mici în teste, ţine minte ce-ţi spun: Du-te-n căcat şi schimbă-ţi meseria că nu eşti bun de nimic. Poţi să predai la oi şi capre pentru că numai acolo te poţi impune prin bătaie şi ţipete.

8 thoughts on “Profesori de profesori

  1. Doman Daniel

    Învățământul românesc e bătut în cap cu piciorul de la scaun. Au ajuns finlandezii să ne spună cum se țin adevăratele cursuri, cum se comunică cu elevii. Profesorii noștri sunt inapți. Nu toți, dar mare parte.

    Reply
    1. Egocentric Post author

      Oare numai finlandezii? Ne lăudăm cu faptul că suntem un popor inteligent, dar când vine vorba de ceva concret ne dăm arama pe faţă şi dezamăgim. Profesorii sunt, de cele mai multe ori, puşi degeaba în faţa elevilor. Nu fac nimic. Să nu mai spun de cei care iau note de 2 şi 3 la examenul de definitivat. Păi, ce pretenţie să am eu ca un elev să înveţe ceva de la unu care nu e în stare să ia o notă de trecere pentru el?

      Reply
  2. Ursu Dumitru

    Pentru mine scoala a fost ca un wc , unde ma duceam sa ma pis sau ceva mai serios… nu pentru ca-mi placea ,dar pentru ca trebuia ; putinele lucruri le-am invatat nicidecum de pe tabla strimba, ci acasa.

    Reply
    1. Egocentric Post author

      Atunci cand pasesti in clasa I-a esti un simplu cacat, dar cand o termini pe a XII-a esti un cacat modelat, cu diploma si indoctrinat. Si cand am spus ca scoala antreneaza idioti, o profesoara a sarit cu gura ca nu e adevart, ca elevii ei sunt super, mega, extra…

      Reply
  3. Buculesei

    In place partea asta ” Du-te-n căcat şi schimbă-ţi meseria că nu eşti bun de nimic” :)))=))) Am si eu o panarama de profesor la matematica …. Trebuia sa fi iesit la pensie dar vad ca scoala il tot pastreaza .. La simulari cei de la mate-info care fac cu acelasi profesor nimeni nu a promovat la matematica. Mai mare de nota 4 nu au luat. :)).. Pute intr-un hal fara de hal pe langa el. Nu si-a mai schimbat hainele din clasa a 9-a de cand fac cu el (sunt a 12-a). Poate si mai devreme. E nespalat si prost domn`le.

    Reply
    1. Egocentric Post author

      Cu toţii am avut panarame de profesori şi ore de căcat care nu ne plăceau sub nicio formă. Nu pentru că materia ar fi fost proastă, ci pentru că profesorii de la catedră erau nişte dobitoci. Erau genul de profesori care nu ştiau cum să se facă respectaţi şi apelau la note proaste pe fel şi fel de rahaturi care le veneau în cap pe moment.

      Reply
  4. laur

    Invatamantul e prea subred ca sa mai conteze modificarile minore. Trebuie schimbat ceva de la baza si incepand cu ministrii.

    Reply

Leave a Reply