Tipuri de oameni care dorm în RATB/tren

By | 28 July, 2014

Modul în care dorm oamenii, în diferitele mijloace de transport, spune destul de multe lucruri despre fiecare în parte. Da, i-aţi văzut cu toţii, ba chiar aţi fost în situaţia lor de câteva ori.

1) Zombalăii: Sunt cei care par că fixează ceva cu privirea, poate chiar adidaşii tăi, dar de fapt ei doar dorm. Nu realizezi asta decât în momentul în care vezi cum li se bălăngăne capul în ritmul pe care gropile din asfalt sau curbele îl impun. Sunt oamenii care stau mereu în gardă, oricând pregătiţi să vadă tot ce mişcă în jurul lor. Cel mai probabil, de-a lungul timpului, au lucrat în domeniul pazei la diferite obiective. Spiritul vigilent le-a format această capacitate de a dormi şi, în acelaşi timp, de a proteja vizual totul. Sunt extrem de eficienţi în orice moment al zilei.

2) Fracturaţii: Sunt, din punctul meu de vedere, cei mai dificili de înţeles. Mi se pare imposibilă susţinerea vieţii în acest stil de dormit. Nu de puţine ori, poţi avea impresia că cel din faţa ta are, în general, gâtul rupt. Şi pe bună dreptate, la început îţi faci griji, dar după un timp te obişnuieşti şi nu mai ţi se pare nimic interesant din a-l filma şi pune pe youtube. Nu mai are niciun farmec dacă nu e fracturat pe bune.

3) Picătura care se prelinge pe perete: Partea amuzantă e că aici se încadrează, în general, tipele. O vezi, e una bună, este chiar pe scaunul din faţa ta, în tren, spre exemplu. Brusc, o ia somnul. Pune căpuţul ei de divă pe perete/geam, pentru a nu-şi strica preţioasa ei coafură, şi bagă somn cât încape. Uşor, uşor, în timpu călătoriei, capul începe să alunece, obrazul face contact cu peretele/geamul şi începe să se scurgă ca o picătură până ajunge în poziţia ghemuit. Este amuzantă, ai face ceva să o trezeşti doar pentru a-i vedea făţăul adormit şi panica din ochii ei pentru că cineva i-a observat somnul. Cine ştie în ce mod schilodit dormea sau pe unde avea degetele băgate (nas, gură etc.).

4) Zurgălăii: Aici este vorba despre cei care după ce că dorm pe unde apucă, mai şi sforăiesc. Ştiţi că la gâtul vacii se leagă o talangă (clopot, pentru cei care nu au habar de viaţa lor) pentru a anunţa tot timpul locaţia ei şi a nu o pierde stăpânul? Ei bine, la fel sunt şi ei. Este modul lor simplu, dar concret, de a spune: Hey, sunt aici, mă odihnesc, dorm, mai exact, aşa că te rog să nu faci prea multă gălăgie şi să nu-mi bruiezi momentul de linişte. Nevastă-mea ştie unde să mă găsească, nu-ţi face griji, da? Şi pe bună dreptate, ce să avem noi cu omul într-o situaţie de acest gen?

5) Sconcsul obosit: În această categorie întră toti cei cărora alcolul, consumat în proporţii greu de definit, le aduce o cruntă oboseală. De asemenea, tind să pută a rugină, a fier vechi şi a vomă de bebeluş, din varii motive. Odihnindu-se, substanţa toxică tocmai introdusă în corp, va fi eliminată. Nici nu mai contează unde, dacă stăm bine să ne gândim şi să-l înţelegem. Odihna este necesară. Ceilalţi călători cunosc situaţia în care se află şi din acest motiv nimeni nu doreşte să stea în preajma sa. Îl lasă să se odihnească, ba chiar îi oferă un spaţiu bine definit în care acesta să se desfăşoare şi să nu fie bruiat. Chiar şi controlorii, care de obicei sunt nişte jeguri umane, îl vor lăsa în pace, nu-l vor interoga, nu-i vor cere nimic, nu-l vor atinge, exact cum procedează cu ţiganii. Acum, pe bune, cine vrea să supere un om care deja suferă, care deja se află într-o situaţie mai mult decât dificilă?

6) Colacul de salvare: O altă poziţie de dormit în care nu este posibilă, în general existenţa vreunei forme de viaţă, este cea în cur, cu corpul drept, bine sprijinit de scaun şi cu capul lăsat în faţă, până când bărbia salută pieptul, prin contact. De obicei, aceasta este o poziţie favorabilă celor care vor să moară prin sufocare. Am încercat, din curiozitate, să văd cum se poate ca unii să nu aibă nicio problemă în a se odihni în acest mod şi mi-a fost extrem de dificil să trag aer în piept. Poate că doamna din faţa mea este ajutată şi susţinută de colacul de grăsime de sub bărbie, guşa, şi de ţâţele uriaşe care nu-i permit capului să ajungă într-o poziţie care i-ar aduce decesul prin sufocare. Totuşi, este doar o ipoteză…

7) Pendului: Aici vorbim despre cei care încearcă să-şi ţină capul drept, în timpul somului, dar nu reuşesc sub nicio formă. Astfel că ajung să penduleze, din când în când, ba în stânga, ba în dreapta. Nu de puţine ori, din cauza mişcării dezorientate, au ocazia să fută un cap în peretele/geamul de lângă ei. Se trezesc, observă daunele şi adorm la loc. Sunt la fel de amuzanţi ca picătura care se prelinge pe perete şi nu mă plictisesc niciodată din a-i privi. Aştept cu nerăbdare contactul capului cu peretele/geamul aşa că nu am niciun motiv să-i întrerup activitatea.

Bun, acestea fiind spuse, mă duc la somn, în pat…

2 thoughts on “Tipuri de oameni care dorm în RATB/tren

  1. jurnaluluneimame

    Hai ca am ras copios! In Bucuresti am vazut toate tipologiile de care ai povestit. Venind din provincie, unde totul este mai putin agitat, galagios, distantele sunt mai scurte si nu apuci sa adormi, ma amuzam de fiecare data cand vedeam cate un adormit in mijlocul de transport. Asta pana sa intru in acelasi ritm… Asa incat pot sa adaug pozitia mea de somn: in picioare, in metrou, cuprinzand strans cu mainile una din barele de sustinere. Pur si simplu, nu puteam tine ochii deschisi, si asta in fiecare dis-de-dimineata cand plecam la serviciu :))

    Reply

Leave a Reply